Anxietatea, stresul si Sistemul nervos autonom

Sistemul nervos autonom (ANS), numit si sistemul nervos vegetativ sau sistemul nervos visceral regleaza semnele vitale ale organismului in mod inconstient si, in special, inima, plamanii si sistemul digestiv.

In realitate, exista doua ANS, cu actiuni opuse, care se echilibreaza in mod normal: sistemul nervos „simpatic” si sistemul nervos „parasimpatic”.

Activitatea lor este ajustata constant in functie de nevoi, una sau alta devenind dominante in functie de circumstante. Prin urmare, in mod normal, aceste doua sisteme functioneaza inconstient.

Dar cand mediul se schimba brusc sau in cazul unui eveniment neasteptat, apare un dezechilibru: unul dintre sisteme preia de la celalalt si genereaza un set de caracteristici si simptome perceptibile.

• Sistemul nervos simpatic

Acest sistem predispune la actiunea „lupta sau fugi”. Este sistemul care va fi activat in caz de stres, prin secretia neuromediatoarelor cum ar fi adrenalina (hormonul secretat in caz de frica), noradrenalina (hormonul secretat in caz de furie) si cortizolul (energia – stimularea hormonului). Stimularea sistemului nervos simpatic, prin urmare, se manifesta printr-o crestere a ritmului cardiac, dilatarea arterelor coronare, dilatarea pupilelor (pentru imbunatatirea acuitatii vizuale), incetinirea digestiei menite sa devieze sangele de la tractul GI catre muschi si dilatatia bronsica pentru a imbunatati alimentarea cu oxigen.

• Sistemul nervos parasimpatic

Odata stimulat, sistemul nervos parasimpatic se opune sistemului simpatic. Pune corpul sa se odihneasca. Este sistemul antistres numarul unu. Stimularea sistemului nervos parasimpatic secreta cantitati mari de acetilcolina responsabile, in special, pentru ingustarea pupilelor, o crestere a functionarii sistemului digestiv, permitand astfel reincarcarea depozitelor de energie si, in special, relaxeaza inima prin micsorarea ritmului batailor.

Anxietatea

Anxietatea este o afectiune mentala marcata de un sentiment dureros de pericol iminent, de amenintare. Se caracterizeaza printr-o stare de tensiune. Este o conditie emotionala care este o intamplare de zi cu zi.

Anxietatea normala este un raspuns psihologic temporar la perceptia „pericol real sau amenintare”; permite organismului sa se adapteze la situatii amenintatoare: creste sansa de supravietuire si sustine efortul.

Anxietatea patologica poate fi definita ca o conditie de ingrijorare sau de teama fara nicio cauza sau care este total disproportionata fata de obiectul care se presupune ca este cauza.

Rezultatele anxietatii patologice sunt dureri durabile, continue sau repetate.

Energia, creativitatea si facultatile de concentrare sunt „inhibate” de gandurile anxioase.

In practica, limitele dintre anxietatea normala si cea patologica sunt uneori dificil de identificat.

Simptome psihologice: perceptia fricii sau a unei amenintari care creeaza unn adevarat stres, tensiune, ganduri anxioase, tulburari de concentrare si tulburari de memorie.

Simptome comportamentale: iritabilitate, agresivitate, neliniste, tulburari de comportament social, tulburari de zbor sau de evitare.

Simptome somatice (corporale): arata impactul stresului psihic asupra organismului prin sistemul vegetativ si hormonal:

• Reactii vegetative

Tensiunea musculara (responsabila de oboseala sau chiar o senzatie de durere), palpitatii, presiune toracica, transpiratie, paloare, dificultati de respiratie, „un nod” in stomac, un nod in gat, mainile transpirate, tulburari ale motilitatii intestinului gros etc.

• Tulburari psihosomatice

Ele se afla sub dependenta partiala a unei tulburari psihologice. Amplasarea lor depinde de contextul fiziologic al pacientului (ulcer gastroduodenal, sindrom de intestin iritabil (SII), boala arteriala coronariana, hipertensiune arteriala, eczeme, psoriazis si anumite tipuri de prurit.

Distonia neurovegetativa

Distonia neurovegetativa este o afectiune legata de stresul emotional excesiv, care determina un dezechilibru in sistemul vegetativ. De fapt, conditiile neurotonice (anxietatea nervoasa) pot aparea dintr-un dezechilibru al sistemului nervos autonom (sistemul nervos simpatic si parasimpatic), sistemul care reglementeaza functionarea organelor noastre interne (viscerale).

Nu exista nicio circumstanta specifica care sa favorizeze distonia neurovegetativa iar dezechilibrul apare fara un motiv evident. Doua simptome sunt adesea dominante: nervozitate si anxietate. De fapt, distonia neurovegetativa are probabil o baza psihologica.

Aparitia acestei manifestari de anxietate este adesea asociata cu stresul si cu oboseala excesiva.

Lipsa activitatii fizice poate declansa aparitia acestei afectiuni (ex .: subiectii care nu fac miscare).

Cele mai frecvente simptome ale distoniei neurovegetative sunt: nervozitate inexplicabila, tensiune musculara constanta pe fundalul anxietatii, stres emotional exagerat etc.

In urma celui mai mic stres, pacientul prezinta o roseata faciala brusca si eritem pe piept. Pulsul creste la cel mai mic efort. Pacientul poate manifesta:

1. bufeuri;
2. palpitatii si senzatie de presiune toracica;
3. dificultati de respiratie;
4. gura uscata;
5. tremurul extremitatilor;
6. transpiratie;
7. digestia incetinita cu somnolenta.

Diagnosticul clinic al distoniei este esential , stabilit prin observarea simptomelor acestei afectiuni, in absenta unui factor declansator evident. Cu alte cuvinte, nu exista un test de laborator care sa fie specific pentru distonie.

Testele sunt utilizate pentru a exclude anumite afectiuni ale caror simptome sunt aceleasi (ex. O evaluare a testului tiroidian in cazul tahicardiei, o electrocardiograma pentru a exclude o origine cardiaca in caz de durere toracica, o evaluare a testului de sange cu masurarea calciului seric, magneziului sau potasiu).

Desi activitatea fizica regulata sau sportul nu fac posibila vindecarea distoniei neurovegetative, acestea pot contribui la restabilirea unui echilibru intre cele doua sisteme nervoase si la lupta impotriva tahicardiei. De asemenea, este important sa adoptati un stil de viata sanatos, care sa includa un somn adecvat, renuntarea la fumat si consumul de alcool, scaderea consumului de cafea.