Care este rolul somnului?

Somnul fiziologic normal si periodic este cea mai banala activitate naturala a oamenilor. Cercetarea somnului este inca o stiinta tanara, dar cercetatorii au prezentat mai multe ipoteze in ce priveste rolul somnului:

• economisim energie : atunci cand dormim, consumul nostru de oxigen scade, inima noastra incetineste, temperatura corpului scade, pe scurt, corpul nostru consuma mai putine calorii.
• permite organismului sa se „recupereze” din activitatile din ziua precedenta .
• ajuta creierul sa se regenereze si sa ajute memorarea . Somnul ar permite stocarea si organizarea noilor cunostinte.
• Visele echilibreaza sanatatea psihica , permitand sa ne exprimam in siguranta impulsurile.

Ceasul intern sau ritmul circadian– o realitate!

Astazi stim ca multe functii ale organismului nostru variaza pe parcursul celor 24 de ore ale zilei. Acesta este cazul temperaturii, starii de spirit, ritmului cardiac, performantei noastre. Toate aceste functii evolueaza in paralel in timpul zilei, cu un varf dupa-amiaza (temperatura corp mai mare, ritm cardiac crescut, alerta crescuta) si o scadere seara pana la minim dimineata devreme. Perioada de somn se bazeaza pe faza de scadere a acestor valori: de seara tarziu pana dimineata. Toata aceasta activitate biologica si de comportament pe o perioada de 24 de ore legate de ciclul lumina-intuneric se mai numeste si ritm circadian. Fiintele umane dispun de un orologiu biologic care  se afla intr-o zona din creier numita hipotalamus si care dicteaza ritmurile biologice si activitatile pe durata unei zile.

Care este timpul ideal de somn pentru un adult?

Timpul ideal de somn este diferit deoarece oamenii au ceasul intern programat genetic. Adultii dorm in medie 8 ore pe noapte . Dar unele persoane se simt bine odihnite cu doar 6 ore. Adesea, mediul si ritmul vietii scurteaza aceasta durata ideala. Solicitarile profesionale, de exemplu: calatoriile, stresul, munca de noapte si solicitarile familiale, mai ales atunci cand ai un copil care inca nu doarme reduc semnificativ timpul dedicat somnului. Din pacate, avem tendinta sa dormim mai putin cu cat inaintam in varsta. Persoanele de peste 75 de ani se plang de cantitatea sau calitatea somnului lor sau chiar iau medicamente care sa-i ajute. Durata somnului total a varstnicilor se schimba dar acesta tinde sa fie si mai putin profund. Somnul profund trece de la 20-25% din noapte la adulti tineri la 15% la 80 de ani.

Fazele somnului

In timp ce multi dintre noi cred ca somnul este o intindere temporala in care nu se intampla nimic, somnul este, de fapt, cel putin din punct de vedere neurologic, o perioada de timp foarte aglomerata. Somnul este caracterizat de mai multe cicluri cu mai multe faze. De-a lungul noptii, somnul de tip NREM(non-rapid eye movement) si REM(rapid eye movement) alterneaza ciclic. Somnul incepe cu stadiul N1, urmat de N2, N3 și apoi de somnul REM, ca apoi ciclul NREM-REM sa se repete. Somnul NREM reprezinta 75-80% din somnul total, iar restul de 20-25% este somnul REM. In general, primul ciclu NREM-REM dureaza 70-100 minute, iar apoi durata creste la 90-120 minute. Stadiul N1 are un rol de tranziție de la starea de veghe la cea de somn si dureaza 1-7 minute in primul ciclu și reprezinta 2-5% din durata totala a somnului. In aceasta faza  ne trezim foarte usor. Din punct de vedere electric, are loc tranzitia de la undele alfa, specifice stării de veghe (8-12 Hz) la unde de voltaj mai scazut si frecventa variabila (4-7 Hz). Stadiul N2 dureaza initial 10-25 de minute, iar apoi se mareste cu fiecare ciclu si reprezinta 45-55% din durata totala a somnului. Trezirea este mai dificila decat in stadiul N1. Electroencefalograma descrie unde de voltaj redus, cu frecventa variabila. Stadiul N3 reprezinta somnul profund sau cu unde lente. In primul ciclu, durata este de aproximativ 20-40 de minute. Reprezinta aproximativ 13-18% din durata somnului. Electric, este caracterizat prin unde cu voltaj inalt si frecventa scazuta. Stadiul R (somnul REM) este definit electric printr-un aspect desincronizat (voltaj scazut, frecventa variabila) si aparitia undelor de 3-7 Hz și unde alfa mai lente. Initial, dureaza 1-5 minute, dar durata creste odata cu repetarea ciclurilor, devenind predominant in ultimul ciclu de somn. Pentru o persoana anxioasa sau cu depresie, calitatea somnului este mereu afectata si se caracterizeaza prin somn agitat, care nu este odihnitor. Persoanele anxioase au dificultati in a adormi si se trezesc frecvent noaptea. Un semn al depresiei, care merita o atentie deosebita,  este si trezirea la ora 3 sau 4 noaptea.

Tulburarile de somn

Somnul este o cerinta esentiala a organismului caruia ii dedicam o treime din timpul nostru. Prin urmare, nu este pur si simplu o situatie care tine de confort sau de starea de bine. In societatea moderna, unde performanta a devenit o necesitate, orice perturbare a calitatii sau a cantitatii somnului este o mare problema in masura in care are un impact asupra desfasurarii corespunzatoare a activitatilor zilei prin reducerea performantei unei persoane. A dormi prost sau insuficient este o situatie extrem de des intalnita si, ca atare, este o  problema comuna pe care multi pacienti o mentioneaza atunci cand vorbesc cu medicul. Insomnia este o tulburare de somn in care oamenii au probleme cu adormirea sau cu a sta adormiti pe durata de timp dorita iar Hipersomnia este o afectiune in care simtiti o somnolenta excesiva in timpul zilei.

Care sunt principalele simptome ale insomniei

O persoana este considerata a avea insomnii daca se plange de cel putin una dintre urmatoarele patru tulburari:

• Dificultate de a adormi: timpul necesar pentru a adormi este mai mult de 30 de minute (insomnie la adormire);
• Dificultate de a dormi cu trezirea in timpul noptii: trezire care dureaza cel putin 30 de minute o data sau de doua ore pe noapte, cu dificultati de a adormi din nou (insomnie din timpul noptii);
• Trezirea prea devreme: trezirea cu cel putin cu o ora inainte de ora dorita (insomnia de sfarsit de noapte);
• Somn neodihnitor sau de proasta calitate.

Diagnosticul de insomnie va fi pus numai daca aceste probleme apar de cel putin trei ori pe saptamana, timp de cel putin o luna si in ciuda conditiilor bune pentru somn (absenta de lumina, zgomot si existenta temperaturii adecvate a camerei). Aceste tulburari trebuie sa fie insotite si de efectele din timpul zilei a somnului de proasta calitatea sau a lipsei acestuia, cum ar fi oboseala, somnolenta din timpul zilei, o tulburare de dispozitie, iritabilitatea, tulburari de atentie, de concentrare, de memorie, tulburari de functionare sociala, ocupationala sau scolara, scaderea energiei si lipsa de motivatie. Durata insomniei mai mult de trei luni face posibila diferentierea insomniei cronice de insomnia acuta, care dureaza cateva zile sau cel mult trei luni si care este adesea legata de evenimente unice sau de situatii noi stresante, uneori recurenta sau care poate deveni cronica.

Care sunt principalele simptome ale hipersomniei

Hipersomnia poate aparea chiar si dupa perioade lungi de somn. Un alt nume pentru hipersomnie este somnolenta excesiva in timpul zilei. Hipersomnia poate fi de doua tipuri: primara sau o afectiune secundara. Persoanele cu hipersomnie au dificultati de functionare in timpul zilei, deoarece sunt obosite frecvent, ceea ce poate afecta concentratia si nivelul de energie. Hipersomnia primara apare fara alte conditii medicale prezente. Singurul simptom este oboseala excesiva. Este considerata a fi cauzata de probleme in Sistemul  Nervos Central care controleaza functiile de somn si de veghe. Hipersomnia secundara se datoreaza altor afectiuni medicale. Acestea pot include apneea de somn, boala Parkinson, insuficienta renala, depresie si sindromul de oboseala cronica. Aceste afectiuni provoaca un somn slab noaptea, ceea ce te determina sa te simti obosit in timpul zilei. Unele medicamente pot provoca, de asemenea, hipersomnie. Utilizarea frecventa de droguri si alcool poate declansa somnolenta in timpul zilei. Alte cauze posibile sunt functia tiroidiana scazuta si ranirea capului. Alte simptome ale hipersomniei includ: energie scazută, iritabilitate, anxietate, pierderea poftei de mancare, gandire lenta, vorbire cu dificultate, probleme de memorie, neliniste.